Știri
Mircea Diaconu a pierdut definitiv procesul cu jurnaliștii Cetățeanul.net. Am scris despre câți asistenți își angajase eurodeputatul
Știri
Dosarul Microsoft 2. Eurodeputatul Dan Nica, audiat la DNA alături de Adriana Țicău
Știri
Jeremy Clarkson o ia pe urmele lui Nigel Farage. Reacția lui Dan Mihalache
Știri
Atacurile teroriste de la Paris și Bruxelles au lovit puternic în economia belgiană
Știri
Primarii mai multor capitale europene vor să interzică motoarele diesel
Știri
Laszlo Tokes îi atacă pe politicienii corupţi din UDMR. “Invidiez alegătorii români”
Știri
Municipiul Bacău a fost desemnat la Bruxelles Oraș European al Sportului
Știri
Fostul eurodeputat Adrian Severin, condamnat la patru ani de închisoare cu executare
Știri
Consilierul general Nicușor Dan o felicită pe Maia Sandu
Știri
Maia Sandu nu se lasă şi anunţă că va contesta rezultatul alegerilor la Curtea Constituţională
Știri
Epistola pentru Maia Sandu postată de primarul Gabriela Firea
Știri
Scrisoarea consilierului Clotilde Armand către Maia Sandu
Știri
Igor Dodon, ales președinte al Republicii Moldova. Traian Băsescu: Îmi pare rău de amânarea parcursului european al țării
Știri
Alegeri în Republica Moldova. Contre dure Maia Sandu – Igor Dodon. Implicarea lui Traian Băsescu
Știri
Martin Schulz: alegerea lui Donald Trump va face munca mai grea pentru UE
Știri
Fond de 10 miliarde de euro pentru investiții chineze în Europa Centrală și de Est
Știri
Slovacul Tibor Macak, reales secretar general al Asociației Jurnaliștilor Europeni
Știri
Acordul CETA ar putea fi validat prin referendum în Olanda
Știri
Cristian Mungiu, două nominalizări la Premiile Academiei de Film Europene
Știri
Elmar Brok: Campania electorală din SUA este un pericol pentru democraţie
Știri
Transportul feroviar trece la ora oficială de iarnă. Ce se întâmplă cu trenurile internaţionale
Știri
Mişcarea Europeană aniversează 68 de ani de la înfiinţare. Europeanul.org îi urează la mulţi ani!
Știri
Alegeri în Republica Moldova: Maia Sandu denunţă presiuni asupra primarilor
Știri
Regele Mihai I a semnat în Cartea de Onoare a Primăriei municipiului Chișinău
Știri
Mandat de arestare pentru primarul orașului Bălți, Renato Usatîi
Știri
Cum arată lucrările Pasajul Piața Sudului, finanțate din bani europeni. Ce spune Gianni Pittella
Știri
Mama primarului penal Cătălin Cherecheș, pe lista PNL, peste fostul vice PPE Anca Boagiu
Știri
A murit seniorul liberal Radu Câmpeanu. Reacția eurodeputatului Cristian Preda
Știri
Este oficial: România va bloca semnarea acordului CETA, UE – Canada
Știri
Mădălin Blidaru (PMP Sector 3), la Congresul Autorităților Locale și Regionale din Europa

Comisia Europeană împotriva Rasismului şi Intoleranţei (ECRI) din cadrul Consiliului Europei a dat publicității un raport ce pune România într-o lumină nefavorabilă. Departe de a se dovedi obiectiv, raportul comisiei preia, practic, doar opinia reclamanților care acuză o așa-zisă discriminare a etnicilor maghiari.   

Raportul de monitorizare a României, adoptat în luna martie și publicat în luna iunie, are o serie de inexactități, unele istorice. De pildă, aceea precum că Ţinutul Secuiesc ar fi existat ca entitate legală din timpurile Evului Mediu. „Ţinutul Secuiesc a existat ca entitate legală din timpurile Evului Mediu până la compromisul Austro-Ungar din 1867” şi „Din timpuri medievale a avut propriul său steag şi propria sa stemă”, scrie în raport.

Cuiul lui Pepelea – Drapelul Ținutului Secuiesc

maghiari

Steagul secuiesc, arborat în spații publice

În realitate, spune istoricul Vasile Lechințan, citat pe blogul jurnalistului Dan Tănasă, un asemenea Ținut nu a existat vreodată ca entitate statalǎ autonomǎ. „Niciodatǎ voievozii Transilvaniei şi regii Ungariei nu le-au permis secuilor autonomie teritorialǎ faţǎ de Transilvania sau faţǎ de Ungaria”, spune Lechințan,

Dan Tănasă afirmă că o instituție europeană precum comisia ECRI ar fi trebuit să fie obiectivă, nicidecum să preia teme promovate în mod agresiv în spațiul public românesc de către organizațiile extremiste maghiare. El susține că în raport se regăsesc idei cheie ale discursului revizionist promovat în unele organe mass-media de limbă maghiară din România și Ungaria care susțin o presupusă discriminare a comunității maghiare din România.

Una dintre cele mai grave idei preluate ad-literam de autorii raportului este, susține Tănasă, aceea că autorii raportului preiau teza potrivit căreia Tribunalul Covasna ar fi stabilit că arborarea steagului secuiesc pe clădiri publice ale statului român este legală (pagina nr. 48 a raportului). Acest lucru este neadevărat, întrucât practic toate procesele în cazul arborării steagului secuiesc stabilesc definitiv și irevocabil nelegalitatea arborării acestuia pe clădiri publice, spune Tănasă.

Și în cazul elevei din Covasna, tot românii au acționat disproporționat

maghiari

Cazul Sabinei Elena apare în raportul ECRI doar ca un pretext

Mai grav ar putea fi, spunem noi, că autorii europeni ai raportului cântăresc cu măsuri diferite cazul scandalului bentiței tricolore purtată de eleva Sabina Elena din Covasna și, la fel ca autoritățile entice maghiare locale, nu condamnă în niciun fel faptul că o adolescentă a fost amenințată cu moartea pentru simplul fapt că s-a afișat cu o bentiță tricoloră într-o unitate școlară.

Mai rău decât atât, formulările raportului lasă să se înțeleagă faptul că gestul elevei a generat o isterie antimaghiară din care, până la urmă tot etnicii unguri ar fi fost amenințați:

Al doilea incident se referă la purtarea unei bentițe în culorile naționale ale României, de către mai mulți elevi ai unei școli din județul Covasna, de ziua națională a Ungariei. Profesorul clasei le-a cerut elevilor să scoată bentița, aceasta conducând la o escaladare a protestelor în diferite orașe și la incendierea steagului maghiar.

Urmare a acestui incident, s-a format un grup pe Facebook, incitând la violență împotriva maghiarilor; în același timp, unul dintre elevii care purtau simbolul a primit o amenințare cu moartea. În plus față de lansarea unei anchete privind amenințarea cu moartea, autoritățile au desfășurat o anchetă privind comportamentul în școala respectivă, l-au sancționat pe director și l-au concediat pe profesorul care a interzis purtarea simbolului.

Autoritățile naționale au explicat aceste măsuri, declarând că simbolurile naționale și locale trebuie respectate. ECRI notează că, în această privință, există inconsistență între reacția autorităților în primul și în al doilea caz; în timp ce, la primul incident, autoritățile au interzis etalarea simbolurilor locale, în cazul celui de-al doilea, au apărat dreptul de a etala simboluri naționale. ECRI consideră că această incongruență trebuie remediată, pentru a se împiedica discriminarea pe motiv de origine etnică în acest domeniu”.

Guvernul Ponta taxează concluziile ECRI

maghiari

Până și Simon-István, directorul care a persecutat-o-pe Elena Sabina poate purta, legal simboluri secuiești

Formularea, evident disproporționată, folosită de autori, arată în mod clar că autorii raportului sunt doar niște birocrați. Spunem aceasta deoarece, chiar dacă nu avem niciun motiv să negăm importanța unei continue monitorizări a respectării drepturilor minorităților, nu putem să nu constatăm că această comisie caută să creeze, chiar, cazuri strâmbe de discriminare, tocmai, se pare, pentru a-și justifica existența în continuare.

Reacția Guvernului României a fost, în acest caz, cu mult mai echilibrată decât concluziile comisiei. Tocmai punctul de vedere al Guvernului inserat în raport ca anexă demonstrează ridicolul abordării comisiei ECRI. „ Raportul compară reacția autorităților statului în două situații, amândouă implicând utilizarea simbolurilor naționale, dar în timp ce primul caz se referă la abordarea steagului secuiesc pe o clădire publică, cel de-al doilea (al elevei Sabina Elena – n.n.) privește decizia privată de utilizare a simbolurilor naționale (românești – n.n.). Ar fi trebuit ca raportul să reflecte că legislația română prevede reguli stricte cu privire la arborarea simbolurilor naționale pe clădiri sau în spații publice, dar nu cuprinde nicio restricție dacă simbolurile naționale sunt folosite în mod privat. De aceea era mult mai corect să se compare cazul elevei române care a purtat bentița tricoloră (supusă la grave abuzuri de conducerea liceului – n.n.) cu situații similare, inclusive manifestări publice ale minorității ungare, precum Marele marș al secuilor, când simbolurile minorității ungare au fost purtate în circumstanțe private, fără ca autoritățile naționale române să impună vreo restricție”.

Cum spuneam, punctul de vedere al Guvernului României s-a constituit într-o anexă la raportul comisiei ECRI, lucru foarte convenabil pentru membrii comisiei. Includerea direct în raport a argumentelor prezentate de membrii Executivului ar fi dat măsura ridicolului pentru unele dintre concluziile comisiei.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Numele este obligatoriu

eight + one =

Poți folosi aceste etichete și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>