Știri
Mircea Diaconu a pierdut definitiv procesul cu jurnaliștii Cetățeanul.net. Am scris despre câți asistenți își angajase eurodeputatul
Știri
Dosarul Microsoft 2. Eurodeputatul Dan Nica, audiat la DNA alături de Adriana Țicău
Știri
Jeremy Clarkson o ia pe urmele lui Nigel Farage. Reacția lui Dan Mihalache
Știri
Atacurile teroriste de la Paris și Bruxelles au lovit puternic în economia belgiană
Știri
Primarii mai multor capitale europene vor să interzică motoarele diesel
Știri
Laszlo Tokes îi atacă pe politicienii corupţi din UDMR. “Invidiez alegătorii români”
Știri
Municipiul Bacău a fost desemnat la Bruxelles Oraș European al Sportului
Știri
Fostul eurodeputat Adrian Severin, condamnat la patru ani de închisoare cu executare
Știri
Consilierul general Nicușor Dan o felicită pe Maia Sandu
Știri
Maia Sandu nu se lasă şi anunţă că va contesta rezultatul alegerilor la Curtea Constituţională
Știri
Epistola pentru Maia Sandu postată de primarul Gabriela Firea
Știri
Scrisoarea consilierului Clotilde Armand către Maia Sandu
Știri
Igor Dodon, ales președinte al Republicii Moldova. Traian Băsescu: Îmi pare rău de amânarea parcursului european al țării
Știri
Alegeri în Republica Moldova. Contre dure Maia Sandu – Igor Dodon. Implicarea lui Traian Băsescu
Știri
Martin Schulz: alegerea lui Donald Trump va face munca mai grea pentru UE
Știri
Fond de 10 miliarde de euro pentru investiții chineze în Europa Centrală și de Est
Știri
Slovacul Tibor Macak, reales secretar general al Asociației Jurnaliștilor Europeni
Știri
Acordul CETA ar putea fi validat prin referendum în Olanda
Știri
Cristian Mungiu, două nominalizări la Premiile Academiei de Film Europene
Știri
Elmar Brok: Campania electorală din SUA este un pericol pentru democraţie
Știri
Transportul feroviar trece la ora oficială de iarnă. Ce se întâmplă cu trenurile internaţionale
Știri
Mişcarea Europeană aniversează 68 de ani de la înfiinţare. Europeanul.org îi urează la mulţi ani!
Știri
Alegeri în Republica Moldova: Maia Sandu denunţă presiuni asupra primarilor
Știri
Regele Mihai I a semnat în Cartea de Onoare a Primăriei municipiului Chișinău
Știri
Mandat de arestare pentru primarul orașului Bălți, Renato Usatîi
Știri
Cum arată lucrările Pasajul Piața Sudului, finanțate din bani europeni. Ce spune Gianni Pittella
Știri
Mama primarului penal Cătălin Cherecheș, pe lista PNL, peste fostul vice PPE Anca Boagiu
Știri
A murit seniorul liberal Radu Câmpeanu. Reacția eurodeputatului Cristian Preda
Știri
Este oficial: România va bloca semnarea acordului CETA, UE – Canada
Știri
Mădălin Blidaru (PMP Sector 3), la Congresul Autorităților Locale și Regionale din Europa

măsuri de austeritateJale mare în Grecia după ce comunistul (mă rog, reprezentantul stângii radicale) Alexis Tsipras a fost nevoit să accepte măsuri de austeritate pentru a menţine ţara în zona euro şi a încerca să redreseze economia elenă. Dar care măsuri de austeritate au fost mai dracvonice – cele asumate (dar neaplicate încă!) de Alexis Tsipras sau cele adoptate în 2010 de Guvernul Emil Boc şi anunţate de preşedintele de la acea vreme, Traian Băsescu? Europeanul.org a comparat punct cu punct ambele pachete de măsuri de austeritate, din România şi din Grecia.

Acordul pentru salvarea Greciei, convenit la summit-ul zonei euro, după 17 ore de negocieri tensionate, obligă Guvernul de la Atena să aprobe și să aplice, într-un timp record, măsuri de austeritate şi reforme pe care le-a tot amânat de-a lungul vremii și să accepte mai multă supraveghere din partea creditorilor internaționali.

Foaia de parcurs adoptată de cei 19 membri ai zonei euro menționează că nu va fi suficient ajutorul oferit prin Mecanismul European de Stabilitate (MES), Grecia urmând să fie nevoită, din luna martie 2016, să apeleze și la asistența tehnică și financiară a FMI. De asemenea, înainte ca instituțiile creditoare să-și dea acordul final asupra unui nou program de ajutor financiar, Atena va trebui să adopte rapid o serie de legi privind reforme imediate. Dar să le luăm pe rând.

Creşterea TVA, la noi şi la greci

Guvernul de la Atena are termen până miercuri să decidă asupra creșterii nivelului TVA și să adopte actele normative privind reforma sistemului de pensii, independența oficiului național de statistică și crearea unei autorități fiscale.măsuri de austeritate

Apoi, până cel târziu pe 22 iulie, trebuie adoptate codul de procedură civilă pentru a înlesni activitatea Justiției și să fie transpusă în legislația greacă directiva privind restructurarea și dizolvarea instituțiilor de credit.

Abia după ce aceste modificări legislative urgente vor fi realizate, guvernele statelor din Eurogrup vor putea mandata instituțiile creditoare să negocieze cu Grecia un nou memorandum de înțelegere, care să grupeze condițiile unui al treilea program de asistență financiară.

În Grecia, cota standard de TVA este de 23%. Sunt însă acordate unele derogări de la aceasta, cum ar fi pentru alimente, unde nivelul taxei este de doar 13%. În plus, turismul din insule beneficiază de regim fiscal ultrapreferenţial. Acum, mai toate trebuie să ajungă la 23%.

În România anului 2010, atunci când Traian Băsescu a anunţat măsuri de austeritate pentru ieşirea din criză, cota standard de TVA era de 19%, inclusiv pentru alimente. De stimulente fiscale pentru anumite regiuni, nici vorbă – cele pentru zonele defavorizate (şi insulele greceşti nu sunt nicidecum zone defavorizate!!) fuseseră abrogate încă din 2007, la intrarea României în UE.

În 2010, Traian Băsescu a anunţat majorarea TVA de la 19% la 24%, după ce Curtea Constituţională respinsese diminuarea cu 15% a pensiilor.

Delegaţii CE şi FMI la Atena. La Bucureşti vin de mult

măsuri de austeritateInstituţiile internaţionale creditoare vor avea dreptul să analizeze, la Atena, progresele înregistrate în aplicarea reformelor. Guvernul elen trebuie totodată să discute cu instituţiile creditoare noile texte legislative, înainte ca acestea să fie înaintate Parlamentului.

Această prevedere a acordului cu Eurogrupul a stârnit mânia grecilor, al căror orgoliu a fost grav lezat. Omul de afaceri Jean Valvis s-a arătat revoltat, într-o intervenţie la Digi 24, că Guvernul de la Atena va fi obligat să primească periodic misiuni ale Fondului Monetar Internaţional şi Comisiei Europene. În plus, toate proiectele de lege în domenii relevante va trebui discutate cu instituțiile europene înainte de a fi trimise Parlamentului grec.

Or, asta se întâmplă în România de ani buni şi niciun român nu mai protestează. Ultima delegaţie a FMI şi CE a fost la Bucureşti la finele lunii mai.

CITEŞTE şi Delegaţia FMI şi CE pleacă marţi din România. Instituţiile internaţionale nu „înghit” reducerea TVA la alimente

Privatizarea companiei de electricitate şi Codul Muncii

Pe de altă parte, ultimele măsuri de austeritate şi reforme propuse de Guvernul elen va trebui să fie consolidate și completate. Este vorba de măsuri ca: aplicarea clauzei deficitului zero, deschiderea sporită a piețelor prin măsuri care merg, de exemplu, de la orarele centrelor comerciale și până la regimul proprietății farmaciilor și brutăriilor, privatizarea operatorului rețelei de electricitate, modernizarea sistemului de negocieri colective și flexibilizarea pieței muncii sau eliminarea interferențelor politice în sistemul de guvernare al entităților financiare.măsuri de austeritate

Atena va trebui să adopte reforme ambiţioase de piaţă, înclusiv în privinţa comerţului în zilele de duminică, programul de lucru în comerţ, dreptul de proprietate asupra farmaciilor şi reforme pentru brutării.

În România, centrele comerciale sunt deschise şapte zile din şapte, unele dintre ele inclusiv de Paşte, de Crăciun sau de Anul Nou. Cât priveşte privatizarea distribuţiei de electricitate, ea s-a făcut, în mai toate zonele ţării, încă din 2004! (Enel Dobrogea şi Enel Muntenia).

O altă temă de casă a Atenei, la capitolul măsuri de austeritate, constă în analizarea legislaţiei muncii, inclusiv cea referitoare la organizarea grevelor. Ulterior, Grecia trebuie să alinieze prevederile legale cu practicile europene şi nu să revină la practicile anteriorare care nu sunt compatibile cu obiectivele promovării unei creşteri sustenabile.

În România, modificări similare la Codul Muncii au fost făcute încă din 2011, de Guvernul condus la acea vreme de Emil Boc.

La capitolul măsuri de austeritate, Grecia trebuie să înfiinţeze un Fond Proprietatea

măsuri de austeritateGuvernul condus de Alexis Tsipras a acceptat și constituirea unui fond în care vor fi transferate „active de valoare” pentru a fi privatizate sau rentabilizate.

Fondul va avea sediul în Grecia, nu în Luxemburg, cum se propusese inițial, și va fi gestionat de autoritățile grecești, dar „sub supravegherea instituțiilor europene”. Veniturile obținute în urma vânzării sau rentabilizării acestor active vor fi folosite pentru rambursarea noilor împrumuturi acordate Greciei prin intermediul Mecanismul European de Stabilitate, până la concurenţa sumei de 50 miliarde de euro.

La Bucureşti, Fondul Proprietatea a fost înfiinţat încă de acum zece ani de zile şi el nu a fost privit la capitolul măsuri de austeritate, ci destinate despăgubirii celor deposedaţi abuziv de regimul comunist.

Restructurarea administraţiei, la Bucureşti şi la Atena

Autoritățile de la Atena s-au angajat de asemenea să înainteze, până pe 20 iulie, o primă propunere de restructurare și depolitizare a administrației și de reducere a costurilor cu funcționarea aparatului de stat.măsuri de austeritate

Sunt extrem de curios dacă această propunere va include şi reducerea salariilor bugetarilor cu 25%, cum s-a întâmplat în România anului 2010. „În primul rând este vorba despre reducerea fondului de salarii pentru tot aparatul bugetar din România cu 25%, iar până la sfârşitul anului, şefii de instituţii au obligaţia să-şi facă selecţia, să-i aleagă pe cei mai buni şi nu clientela politică, în aşa fel încât în anul 2011, menţinându-se anvelopa salarială şi în speranţa creşterii economiei, salariile să poată reveni la cele pe care le au acum”, a anunţat, pe 6 mai 2010, preşedintele României de la acea vreme, Traian Băsescu.

Şi trebuie ţinut cont de faptul că salariile românilor din aparatul de stat din 2010 nici nu se compară ca nivel cu cele ale grecilor.

România – împrumut de 20 miliarde de euro, Grecia – peste 80 miliarde

măsuri de austeritateÎn schimbul implementării acestor măsuri de austeritate, partenerii europeni au acceptat că nevoile financiare ale Greciei sunt cuprinse între 82 și 86 miliarde de euro.

De asemenea, creditorii internaţionali au recunoscut necesitatea urgentă a unei finanțări de şapte miliarde de euro până pe 20 iulie și a încă cinci miliarde de euro până la jumătatea lui august.

Partenerii europeni au recunoscut şi existența „unei serioase preocupări față de sustenabilitatea datoriei” și au promis să ia în considerare, dacă va fi necesar, „măsuri adiționale”, cum ar fi prelungirea scadențelor, dar au precizat că o nouă ștergere a datoriei externe a Greciei „nu este posibilă”.

România nu a beneficiat niciodată de vreo ştergere a datoriei externe şi nici de „măsuri adiţionale”. Ce să mai vorbim de suma împrumutată – Bucureştiul a primit doar aproape 20 miliarde de euro, şi nu toţi în 2010.

În consecinţă, aceste măsuri de austeritate promise, şi nu adoptate, de Atena par a fi o simplă briză de vară în comparaţie cu cele luate la Bucureşti în 2010. Ce-i drept, acum România este pe creştere economică iar Grecia în haos.

CITEŞTE şi Austeritatea în Grecia, un lux față de viața din România! CITEȘTE ce salarii sunt la Atena şi cât costă un litru de benzină, un bilet de tren sau un pachet de ţigări

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Numele este obligatoriu

2 × four =

Poți folosi aceste etichete și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>