Știri
Mircea Diaconu a pierdut definitiv procesul cu jurnaliștii Cetățeanul.net. Am scris despre câți asistenți își angajase eurodeputatul
Știri
Dosarul Microsoft 2. Eurodeputatul Dan Nica, audiat la DNA alături de Adriana Țicău
Știri
Jeremy Clarkson o ia pe urmele lui Nigel Farage. Reacția lui Dan Mihalache
Știri
Atacurile teroriste de la Paris și Bruxelles au lovit puternic în economia belgiană
Știri
Primarii mai multor capitale europene vor să interzică motoarele diesel
Știri
Laszlo Tokes îi atacă pe politicienii corupţi din UDMR. “Invidiez alegătorii români”
Știri
Municipiul Bacău a fost desemnat la Bruxelles Oraș European al Sportului
Știri
Fostul eurodeputat Adrian Severin, condamnat la patru ani de închisoare cu executare
Știri
Consilierul general Nicușor Dan o felicită pe Maia Sandu
Știri
Maia Sandu nu se lasă şi anunţă că va contesta rezultatul alegerilor la Curtea Constituţională
Știri
Epistola pentru Maia Sandu postată de primarul Gabriela Firea
Știri
Scrisoarea consilierului Clotilde Armand către Maia Sandu
Știri
Igor Dodon, ales președinte al Republicii Moldova. Traian Băsescu: Îmi pare rău de amânarea parcursului european al țării
Știri
Alegeri în Republica Moldova. Contre dure Maia Sandu – Igor Dodon. Implicarea lui Traian Băsescu
Știri
Martin Schulz: alegerea lui Donald Trump va face munca mai grea pentru UE
Știri
Fond de 10 miliarde de euro pentru investiții chineze în Europa Centrală și de Est
Știri
Slovacul Tibor Macak, reales secretar general al Asociației Jurnaliștilor Europeni
Știri
Acordul CETA ar putea fi validat prin referendum în Olanda
Știri
Cristian Mungiu, două nominalizări la Premiile Academiei de Film Europene
Știri
Elmar Brok: Campania electorală din SUA este un pericol pentru democraţie
Știri
Transportul feroviar trece la ora oficială de iarnă. Ce se întâmplă cu trenurile internaţionale
Știri
Mişcarea Europeană aniversează 68 de ani de la înfiinţare. Europeanul.org îi urează la mulţi ani!
Știri
Alegeri în Republica Moldova: Maia Sandu denunţă presiuni asupra primarilor
Știri
Regele Mihai I a semnat în Cartea de Onoare a Primăriei municipiului Chișinău
Știri
Mandat de arestare pentru primarul orașului Bălți, Renato Usatîi
Știri
Cum arată lucrările Pasajul Piața Sudului, finanțate din bani europeni. Ce spune Gianni Pittella
Știri
Mama primarului penal Cătălin Cherecheș, pe lista PNL, peste fostul vice PPE Anca Boagiu
Știri
A murit seniorul liberal Radu Câmpeanu. Reacția eurodeputatului Cristian Preda
Știri
Este oficial: România va bloca semnarea acordului CETA, UE – Canada
Știri
Mădălin Blidaru (PMP Sector 3), la Congresul Autorităților Locale și Regionale din Europa

comisar european

Nominalizarea Corinei Crețu pentru un post de comisar european (nu se știe deocamdată ce portofoliu va primi, urmează să aflăm în zilele următoare) suscită inevital o întrebare: oare România a făcut cea mai bună alegere? Și, mergând mai departe, oare Bucureștiul a jucat cartea europeană așa cum trebuia? Ce alte opțiuni ar fi avut la îndemână oficialii de la București? Europeanul.org încearcă să creioneze un scenariu utopic, în care România ar fi desemnat pentru comisar european o persoană bine ancorată în problemele de la Bruxelles.

Bineînțeles, un asemenea scenariu poate fi pus în aplicare doar pe o scenă politică în care nu sunt la orizont alegeri prezidențiale, televiziunile de știri nu fac execuții publice ale adversarilor politici ale patronilor și factorii de decizie iau hotărâri doar în interesul populației țării respective.

Niciuna dintre aceste condiții nu este îndeplinită în România, în toamna anului 2014, însă ne place să credem, că o mai mare luciditate la vârful eșichierului politic ar fi avut consecințe palpabile pentru populație. Chiar dacă aceste consecințe nu ar fi putut fi comensurate în creșteri de salarii și pensii, sau bunăstare pe termen scurt.

Războiul între palate a subminat nominalizarea pentru comisar european

“După război, mulți viteji se-arată”, ar putea spune cineva văzând demersul nostru post-factum de a analiza decizia României de a desemna un candidat la postul de comisar european. Poate că, parțial, ar avea dreptate, numai că Europeanul.org a arătat cu mult timp înainte de procesul de nominalizare care ar fi persoanele pe care România ar putea să le propună pentru postul de comisar european, astfel încât Bucureștiul să fie cât mai bine reprezentat la Bruxelles.comisar european

Cifrele nu mint. Am făcut clasamente peste clasamente din care oricine putea să tragă concluzia cât de bine a reprezentat țara noastră un eurodeputat în Parlamentul de la Strasbourg. Politicienii nu au ținut cont de ele și au mers pe propriile lor opțiuni. Se va vedea dacă ele au fost bune sau rele – nu putem noi să facem previziuni în momentul de față. Ceea ce putem să facem este o trecere în revistă, din nou, în noul context, a persoanelor pe care credem că ar fi putut reprezenta cu brio România în cadrul Comisiei Europene. Din toate partidele, pentru a nu lăsa nicio posibilitate de a fi acuzați de partizanat politic.

Topul eurodeputaților români, ignorat de politicieni

comisar europeanLa începutul lunii aprilie, Europeanul.org realiza un top al eurodeputaților români, după importanța activității desfășurate de ei în cadrul Parlamentului European.

Citește și: Top 10 europarlamentari români, după importanţa muncii din PE. Trei dintre cei mai buni nu au mai fost puşi pe liste pentru alegerile din mai! CITEŞTE ce spun Macovei, Stolojan, Vălean şi Nicolai. Ce spune şeful Mişcării Europene

Aici trebuie făcută o mică paranteză. Nimeni nu contestă notorietatea la nivel european al lui Dacian Cioloș, comisarul european în exerciție pentru Agricultură. Însă în cazul lui erau două probleme: nu este femeie (șeful desmnat al Comisiei Europene, luxemburghezul Jean-Claude Juncker, ceruse cât mai multe persoane de sex feminim în viitorul Executiv european) și a fost propus pentru același portofoliu. Or, practica europeană este cât se poate de limpede – nicio țară nu-și păstrează același portofoliu două mandate la rând. Europeanul.org a semnalat acest lucru.

Citește și: Dacian Cioloș are șanse minime pentru portofoliul Agriculturii în viitoarea Comisie Europeană! Summitul este sâmbătă. CITEȘTE ce carte câștigătoare se pregătesc să tragă bulgarii

În atari condiții, vom filtra topul realizat în aprilie, eliminând eurodeputații de sex masculin.

Monica Macovei, cel mai prolific europarlamentar român

Pe primul loc în topul nostru s-a clasat eurodeputatul PPE (fostă PDL, acum independentă, după demisia din partid în perspectiva candidaturii la președinția României) Monica Macovei.comisar european

Ea a avut nu mai puțin de 40 de rapoarte, în calitate de raportor (dintre care mai mult de 80% sunt rapoarte nelegislative). Monica Macovei este apreciată drept unul dintre cei mai importanţi eurodeputaţi de la Bruxelles.

„Activitatea legislativă este cea mai importantă, pentru că legile schimbă regulile în toate statele membre. Am 40 de rapoarte (legi, descărcări de gestiune) ca raportor al Parlamentului European, 51 de rapoarte ca raportor alternativ/din umbră și unul ca opinie. În total – 92 de rapoarte. La descărcările de gestiune pentru Agențiile Europene, am introdus conflictul de interese, pentru prima oară în istoria instituţiilor europene”, declara, la vremea respectivă, Monica Macovei pentru Europeanul.org.

Adriana Țicău, sabotată de propriul partid

comisar europeanPe poziția secundă în topul nostru realizat în aprilie se clasa eurodeputatul S&D Silvia Adriana Țicău. În ciuda faptului că ea a fost autoarea a zece rapoarte, fiind cel mai prolific eurodeputat PSD, nu a mai fost trecută pe un loc eligibil pe lista PSD.

Unul dintre rapoartele de mare impact ale Silviei Adriana Ţicău este cel pentru propunerea de regulament privind tahografele digitale inteligente, care vizează inclusiv monitorizarea prin satelit a activităţii şoferii profesionişti (inclusiv a respectării timpului de odihnă) în toate cele 28 de state comunitare. „Cea mai însemnată activitate este aceea de raportor, în special de raportor pentru un act legislativ (directive, regulamente, decizii). Raportorul negociază atât în numele PE sau al comisiei de specialitate (în cazul unui  aviz) din care face parte şi are un rol decisiv în stabilirea amendamentelor de compromis şi la stabilirea de majorităţi în comisii şi în plen. Deşi şi rolul de raportor alternativ este important, el este mult diminuat faţă de cel de raportor”, spunea la acel moment Silvia Adriana Ţicău pentru Europeanul.org.

Adina Vălean, un reprezentant de marcă al României la Strasbourg

Pe următoarele poziții în clasamentul menționat se situat, în ordine, Marian-Jean Marinescu, Iuliu Winkler, George Sabin Cutaș (de precizat că nici el nu a mai fost pus pe liste de Partidul Conservator, fiind preferată Maria Grapini) și Theodor Stolojan.

Păcat, niciunul nu este de sex feminin, drept pentru care nu apar decât episodic în analiza noastră. Așa a zis Jean-Claude Juncker. Ei, bine, următoarea pe listă este eurodeputatul PPE Adina Vălean, soția fostului lider al PNL Crin Antonescu.comisar european

Una dintre reuşitele de impact ale Adinei Vălean a fost a fost semnarea, în decembrie 2013, a acordului privind Mecanismul Conectarea Europei, un nou instrument de finanțare a proiectelor de infrastructură majoră în energie, transport și telecomunicații. Adina Vălean mai este autoarea unui amendament prin care să devină obligatorie localizarea GPS a apelurilor de urgenţă inițiate de pe smartphone-uri. Localizarea imediată și exactă va salva numeroase vieți în cazul accidentelor petrecute în zone izolate și poate duce la economii de peste patru miliarde de euro anual.

Și, chiar dacă este menționată la final, nu înseamnă că nu ar fi putut trage o carte câștigătoare. Este vorba de eurodeputatul PPE Renate Weber, care a tremurat un pic la gândul dacă va mai prinde un loc în actualui legislativ european.

Asta pentru că propriul partid, PNL, a plasat-o abia pe poziția a cincea pe lista de la alegerile europarlamentare de la 25 mai. Renate Weber a avut şi ştiinţa de a comunica cu opinia publică, atât pe temele naţionale, cât şi pe cele europene. Unul dintre subiectele de impact a fost cel din decembrie 2013, odată cu depunerea unui amendament de natură a înlătura vizele solicitate de Canada cetăţenilor români.

Pe următoarele locuri în Top 10 europarlamentari români se află Elena Oana Antonescu (PDL, PPE, care nu a mai fost pusă pe listă de partid) și Norica Nicolai (fostă PNL, fostă PPE, acum reveinită la ALDE). Fără niciun fel de alte comentarii.

1 comentariu

  1. Cele trei:Macovei, Valean si Ticau, sunt rau vazute in randul votantilor, sunt considerate basiste, curent care este dezavuat in tara de peste 75% din randul votantilor. Ar fi fost favorabili altor europarlamentari ca Monica Nicolae, Werner, Diaconu. Cei implicati in politica damboviteana nu-si cunosc poporul pe care vor sa-l reprezinte cu forta, nu cunosc situatia pe ‘teren’. La noi nu avem ‘stanga’ si ‘dreapta’ , poate asa se vede in centrul Bucurestilor, care demult nu mai reprezinta decat ‘tagma jefuitorilor’. Poporul este sarac, ravasit, puternic divizat, multimile urasc pe politicarii de la varf care ‘fac si desfac’ nenorocirile unei tari in degringolada. Ei se scalda in eoroi, sunt egoisti si bugetivori iar jos grija acuta a zilei de maine, o saracie lucie si lipsa de speranta. Asta este mediul social in care sa vorbesti de ‘dreapta ‘ si ‘stanga’? E mai curand o situatie aproape de revolta, toata lumea injura si blesteama, o ura mare separa poporul de cei ce se zbenguiesc de-a politica, este o dezbinare nemai intalnita. Toate televiziunile sunt mincinoase si partizane, despre adevaratele probleme ale tarii, toti pseudoziaristii nostri se feresc sa pomeneasca. Pe toate ecranele se lafaie damele de moravuri indoielnice si marii corupti si sugatori de la buget, posesori de averi nemuncite. Toti isi dau cu parerea si nimic nu se misca in vreo directie generatoare de speranta. Munca e platita prost, mancarea e scumpa si nesanatoasa, fructe si legume imbibate in chimicale, imbogatitii din marele jaf al tarii prosti si ingamfati cu diplome si titluri cumparate te sfideaza, functionarii angajati pe criterii de politica si coruptie iti fac viata si mai amara, soselele pline de prostituate hamesite, orasele cu strazi imputite si nesigure, toate complecteaza un peisaj care incet-incet tinde sa devina lugubru. Ni se striga tipator despre o libertate de care doar putini se pot folosi, ni se scoat ochii cu cei care emigreaza in cautarea unei existente precare, de parca ar fi o mare bucurie sa-ti iei lumea-n cap, sa-ti parasesti pe cei dragi si sa pleci aiurea, sa te instrainezi, sa-ti uiti tot ce ti-a fost drag si aproape candva. Acesti emigranti amarati, spalatori de murdarii prin democratiile occidentale, discriminati si umiliti la tot pasul, cu frica in san sa nu cumva sa-i afle ‘aia’ ca sunt romani, locuind prin cele mai sordide mahalale, multi prin cavouri in cimitire, cu lefuri la negru intre 300 si 800 de euroi, ei intretin falsul si precarul echilibru financiar al tarii cu banii trimisi acasa, merit atribuit eronat lui Isarescu. Toti acest emigranti intr-un viitor nu prea indepartat se vor pravali peste tara secatuita fara pensii, fara ajutoare sociale, cu fortele tineretii epuizate. Politicienii si ziaristii vorbesc despre ‘stanga’ si ‘dreapta’. Care sunt alea? Parlageriile din centrul Bucurestilor? Ineficienta existentei acestor politicieni se ingramadeste pe varful unui vulcan latent si sunt demni de rabufnirile ‘procuritatii’ mostenitoarea fostilor ‘ochi albastri’.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Numele este obligatoriu

fifteen − 1 =

Poți folosi aceste etichete și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>