Știri
Mircea Diaconu a pierdut definitiv procesul cu jurnaliștii Cetățeanul.net. Am scris despre câți asistenți își angajase eurodeputatul
Știri
Dosarul Microsoft 2. Eurodeputatul Dan Nica, audiat la DNA alături de Adriana Țicău
Știri
Jeremy Clarkson o ia pe urmele lui Nigel Farage. Reacția lui Dan Mihalache
Știri
Atacurile teroriste de la Paris și Bruxelles au lovit puternic în economia belgiană
Știri
Primarii mai multor capitale europene vor să interzică motoarele diesel
Știri
Laszlo Tokes îi atacă pe politicienii corupţi din UDMR. “Invidiez alegătorii români”
Știri
Municipiul Bacău a fost desemnat la Bruxelles Oraș European al Sportului
Știri
Fostul eurodeputat Adrian Severin, condamnat la patru ani de închisoare cu executare
Știri
Consilierul general Nicușor Dan o felicită pe Maia Sandu
Știri
Maia Sandu nu se lasă şi anunţă că va contesta rezultatul alegerilor la Curtea Constituţională
Știri
Epistola pentru Maia Sandu postată de primarul Gabriela Firea
Știri
Scrisoarea consilierului Clotilde Armand către Maia Sandu
Știri
Igor Dodon, ales președinte al Republicii Moldova. Traian Băsescu: Îmi pare rău de amânarea parcursului european al țării
Știri
Alegeri în Republica Moldova. Contre dure Maia Sandu – Igor Dodon. Implicarea lui Traian Băsescu
Știri
Martin Schulz: alegerea lui Donald Trump va face munca mai grea pentru UE
Știri
Fond de 10 miliarde de euro pentru investiții chineze în Europa Centrală și de Est
Știri
Slovacul Tibor Macak, reales secretar general al Asociației Jurnaliștilor Europeni
Știri
Acordul CETA ar putea fi validat prin referendum în Olanda
Știri
Cristian Mungiu, două nominalizări la Premiile Academiei de Film Europene
Știri
Elmar Brok: Campania electorală din SUA este un pericol pentru democraţie
Știri
Transportul feroviar trece la ora oficială de iarnă. Ce se întâmplă cu trenurile internaţionale
Știri
Mişcarea Europeană aniversează 68 de ani de la înfiinţare. Europeanul.org îi urează la mulţi ani!
Știri
Alegeri în Republica Moldova: Maia Sandu denunţă presiuni asupra primarilor
Știri
Regele Mihai I a semnat în Cartea de Onoare a Primăriei municipiului Chișinău
Știri
Mandat de arestare pentru primarul orașului Bălți, Renato Usatîi
Știri
Cum arată lucrările Pasajul Piața Sudului, finanțate din bani europeni. Ce spune Gianni Pittella
Știri
Mama primarului penal Cătălin Cherecheș, pe lista PNL, peste fostul vice PPE Anca Boagiu
Știri
A murit seniorul liberal Radu Câmpeanu. Reacția eurodeputatului Cristian Preda
Știri
Este oficial: România va bloca semnarea acordului CETA, UE – Canada
Știri
Mădălin Blidaru (PMP Sector 3), la Congresul Autorităților Locale și Regionale din Europa

Grecii merg la vot duminică (25 ianuarie) într-un scrutin care ar putea aduce la putere un guvern de extrema stângă în țara cea mai rănită de criza economică și de măsurile de austeritate impuse prin planurile sale de salvare. Votul de duminică poate duce la re-scrierea regulilor de salvare a țării și să înceapă o nouă tendință în politica europeană.

SYRIZA

SYRIZA este viitoare forță politică conducătoare din Grecia. Alexis Tsipras este cheia!

UPDATE Partidul Syriza câștigă alegerile la o diferență considerabilă (exit-poll)

Syriza, partidul stângii radicale anti-austeritate, a devansat cu peste opt puncte procentuale partidul de dreapta aflat la putere la alegerile legislative anticipate de duminică din Grecia, conform unui exit-poll comun realizat de mai multe institute, relatează AFP și Reuters, citate de Agerpres. ”Pare o victorie istorică”, a declarat purtătorul de cuvânt al Syriza.

Diferența ar fi de 8,5 până la 16,5 puncte procentuale, cu mult peste ultimele sondaje, la acest scrutin crucial pentru Grecia și pentru UE.

Partidul lui Alexis Tsipras, care vrea o renegociere a datoriei Greciei și renunțarea la măsurile de austeritate, ar fi obținut între 35,5% și 39,5%, în timp ce Noua Democrație, formațiunea premierului Antonis Samars, este creditată cu 23-27%.

Partidul Zori Aurii, de extremă-dreapta, se situează pe locul al treilea, cu 6,4%, fiind urmat de mişcarea de centru-stânga Potami, cu 6,2%.

Partidul Comunist (KKE, de stânga) este cotat cu 5%, iar socialiştii (PASOK), cu 4,5%.

UPDATE Aproape zece milioane de greci sunt chemaţi la urne

Aproape zece milioane de alegători greci sunt chemaţi duminică la urne pentru desemnarea membrilor viitorului Parlament, informează Mediafax. Secţiile de votare s-au deschis la ora 7.00 şi se vor închide la ora 19.00.

Scrutinul legislativ va fi urmat, în 15 zile, de un nou vot în Parlament pentru desemnarea preşedintelui ţării. Noi alegeri parlamentare ar putea fi organizate până la începutul lunii martie dacă partidele nu reuşesc să ajungă la un acord privind formarea unui guvern.

SYRIZA, coaliția Stângii Radicale este în continuare lider în sondaje, înaintea votului, cu circa 5% înaintea partidului de guvernământ, de centru-dreapta, Noua Democrație.

Dacă SYRIZA câștigă și reușește să formeze o coaliție, s-ar crea primul guvern de extrema stânga din Europa, după criza economică din 2008. Aceasta ar putea să nu fie însă nici ultima. Un alt partid de stânga – Podemos, urmează să participe la alegerile din Spania, tot din acest an.

Nimeni nu știe ce-i în mintea lui Tsipras

Înființat cu mai puțin de trei ani în urmă, SYRIZA a câștigat opțiunile de vot le alegătorilor, atacând austeritate cerute de UE. Liderul SYRIZA, Alexis Tsipras, a promis inițial că va „rupe” pactul de salvare grecesc cu creditorii internaționali – UE și Fondul Monetar Internațional (FMI). El a mai cerut și o conferință pentru amnistirea datoriilor, precum cea de după cel de-al doilea război mondial. Ulterior și-a nuanțat poziția, indicând că s-ar putea mulțumi în loc cu termene de rambursare mai lungi și rate ale dobânzii mai mici.

El a declarat marți Grecia își va onora angajamentele sale de salvare și nu se pune problema de a părăsi zona euro. În ultimul miting de campanie, Alexis Tsipras a spus însă: „Luni, umilirea națională va înceta. Vom termina cu ordinele din străinătate”.

Piețele au intrat în alertă

SYRIZATemerile că Grecia ar putea opri rambursarea datoriei au reînviat speculațiile privind o ieșire a Greciei din zona euro. Dar, în timp ce piețele urmăresc îndeaproape alegerile de duminică, mulți experți nu mai cred că „Grexit” este un scenariu realist. George Pagoulatos, de la Universitatea de Economie din Atena, din Economie a declarat miercuri la Bruxelles că conducerea SYRIZA a devenit mai moderată, dar a remarcat că între un sfert și o treime din deputații SYRIZA care vor intra în Parlament sunt „naționaliști de stânga anti-euro”, care vor exercita o presiune constantă asupra lui Tsipras.
Cum scurgerea de capital este deja o problemă în creștere, el a adăugat că, dacă SYRIZA câștigă, principala provocare va fi aceea de a înlătura grijile deponenților greci. „Ei va trebui să furnizeze asigurări deponenților că nimic grav se va întâmpla”, a spus Pagoulatos, citat de EUobserver.

Ce alianțe poate face SYRIZA

În funcție de rezultat, SYRIZA va căuta, cel mai probabil, să formeze o coaliție cu partidul de centru-liberal Potami sau cu Partidul Grecii Independenți, o facțiune de dreapta, mai naționalistă.
Este puțin probabil ca PASOK și Noua Democrație – cele două partide care au dominat politica Greciei de zeci de ani să reușească să mai strângă suficiente voturi pentru a alcătui un guvern.
În schimb, este posibil să intre în Parlament partidele extremiste, fie de stânga, fie naziștii de la „Zori de aur”.

Ar fi mai bună o victorie „strânsă”?

Pagoulatos a mai menționat că ar putea fi mai bine pentru Tsipras să obțină o victorie de mai mici dimensiuni, deoarece ar fi mai ușor pentru el să facă concesii și să se integreze în „mainstream-ul european”. Astfel, dacă va forma o coaliție cu liberalii de la Potami ar fi mai ușor pentru SYRIZA să mențină Grecia pe traiectul european.

Puțină lume crede că creditorii Greciei i-ar putea șterge acesteia datoriile, dar economistul grec spune că aceștia ar putea fi dispuși să „lege” rambursările ratelor de creșterea economică și că UE și FMI ar putea reduce pragul de excedent bugetar de 4,5 la sută pe care l-au impus Greciei.
„Tsipras nu va apărea triumfător. Va trebui să facă o mulțime de compromisuri. Dar zona euro va trebui să-i dea ceva – un fel de reducere a datoriilor”, a mai spus Pagoulatos.

Cum s-a născut SYRIZA

Coaliţia stângii radicale, cunoscută sub acronimul SYRIZA, a pornit iniţial că o coaliţie a tuturor partidelor de stânga şi extremă stânga, în 2004, scrie stirileprotv.ro. La început, în această coaliţie au intrat 13 formaţiuni şi politicieni independenţi, inclusiv socialişti-democraţi, populişti de stânga şi grupări ecologice de stânga – având însă şi componente maoiste, troţkiste, eurocomuniste şi eurosceptice.

Liderul parlamentar este Alexis Tsipras, fost preşedinte al Synaspismós, care era cel mai mare grup din coaliţie. Din 2013, această coaliţie s-a transformat într-un partid, dar şi-a păstrat numele, la care a adăugat Frontul Social Unit.

În 2012, Syriza a devenit al 2-lea cel mai mare partid din Parlamentul grec şi principalul partid din opoziţie. A ocupat primul loc la alegerile europarlamentare din 2014, devenind în doar câteva luni cel mai popular partid în Grecia.

”După zeci de ani de defensivă, stânga are parte de o revenire pe scenă. Nu numai în Grecia, ci şi în Europa şi America Latină”, declara pentru BBC News în decembrie 2014, liderul Nikos Samanidis. Tot în decembrie, în timp ce partidul se apropia tot mai mult de adevărată putere, Syriza îşi îndulcea tonul şi încerca să-şi construiască punţi de legătură, promiţând să menţină Grecia în zona euro şi asigurând creditorii că se va abţine de la aplicarea unor decizii unilaterale în privinţa problemei datoriilor.

 

 

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Numele este obligatoriu

14 + seventeen =

Poți folosi aceste etichete și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>