Știri
Mircea Diaconu a pierdut definitiv procesul cu jurnaliștii Cetățeanul.net. Am scris despre câți asistenți își angajase eurodeputatul
Știri
Dosarul Microsoft 2. Eurodeputatul Dan Nica, audiat la DNA alături de Adriana Țicău
Știri
Jeremy Clarkson o ia pe urmele lui Nigel Farage. Reacția lui Dan Mihalache
Știri
Atacurile teroriste de la Paris și Bruxelles au lovit puternic în economia belgiană
Știri
Primarii mai multor capitale europene vor să interzică motoarele diesel
Știri
Laszlo Tokes îi atacă pe politicienii corupţi din UDMR. “Invidiez alegătorii români”
Știri
Municipiul Bacău a fost desemnat la Bruxelles Oraș European al Sportului
Știri
Fostul eurodeputat Adrian Severin, condamnat la patru ani de închisoare cu executare
Știri
Consilierul general Nicușor Dan o felicită pe Maia Sandu
Știri
Maia Sandu nu se lasă şi anunţă că va contesta rezultatul alegerilor la Curtea Constituţională
Știri
Epistola pentru Maia Sandu postată de primarul Gabriela Firea
Știri
Scrisoarea consilierului Clotilde Armand către Maia Sandu
Știri
Igor Dodon, ales președinte al Republicii Moldova. Traian Băsescu: Îmi pare rău de amânarea parcursului european al țării
Știri
Alegeri în Republica Moldova. Contre dure Maia Sandu – Igor Dodon. Implicarea lui Traian Băsescu
Știri
Martin Schulz: alegerea lui Donald Trump va face munca mai grea pentru UE
Știri
Fond de 10 miliarde de euro pentru investiții chineze în Europa Centrală și de Est
Știri
Slovacul Tibor Macak, reales secretar general al Asociației Jurnaliștilor Europeni
Știri
Acordul CETA ar putea fi validat prin referendum în Olanda
Știri
Cristian Mungiu, două nominalizări la Premiile Academiei de Film Europene
Știri
Elmar Brok: Campania electorală din SUA este un pericol pentru democraţie
Știri
Transportul feroviar trece la ora oficială de iarnă. Ce se întâmplă cu trenurile internaţionale
Știri
Mişcarea Europeană aniversează 68 de ani de la înfiinţare. Europeanul.org îi urează la mulţi ani!
Știri
Alegeri în Republica Moldova: Maia Sandu denunţă presiuni asupra primarilor
Știri
Regele Mihai I a semnat în Cartea de Onoare a Primăriei municipiului Chișinău
Știri
Mandat de arestare pentru primarul orașului Bălți, Renato Usatîi
Știri
Cum arată lucrările Pasajul Piața Sudului, finanțate din bani europeni. Ce spune Gianni Pittella
Știri
Mama primarului penal Cătălin Cherecheș, pe lista PNL, peste fostul vice PPE Anca Boagiu
Știri
A murit seniorul liberal Radu Câmpeanu. Reacția eurodeputatului Cristian Preda
Știri
Este oficial: România va bloca semnarea acordului CETA, UE – Canada
Știri
Mădălin Blidaru (PMP Sector 3), la Congresul Autorităților Locale și Regionale din Europa

Ombudsmanul european Emily O”Reilly a deschis o anchetă în nouă instituții europene care au tergiversat introducerea măsurilor pentru protejarea avertizorilor de integritate, adică angajații din instituțiile publice care raportează cu bună credință încălcări ale legii sau fapte de corupție. Instituția avertizorilor de integritate, reglementată la nivel european, nu se bucură de popularitatea scontată. România nu face nici ea excepție. În România, care poartă încă stigmatul Securității, delațiunea, fie ea și motivată de scopuri morale, aduce prea mult aminte de regimul totalitar, care se folosea de informatori pentru a ține sub teroare populația.

avertizorii de integritateÎn plină ofensivă împotriva corupţiei, cetăţenii sunt îndemnați să semnaleze abuzurile, mituirea şi risipa de bani publici. Puţini sunt cei care dau curs acestui îndemn, iar cei care o fac ajung frecvent să regrete că au semnalat încălcări ale legii. Asta chiar dacă, sub aspect formal, sunt protejaţi de lege. La modul practic, puține state europene pun în aplicare mecanismele de protecţie pentru cetățenii care au curajul să comunice fapte de corupţie. Mai mult, în aceeași situație sunt chiar instituții ale Uniunii Europene.

”Instituțiile europene nu pun în aplicare mecanismele de protecţie pentru cetățenii care au curajul să comunice fapte de corupţie”. Aceasta este concluzia ombudsmanului european Emily O”Reilly, care a declanșat o anchetă în ceea ce privește activitatea a nouă instituții ale UE, relatează EurActiv.

“Avertizorii de integritate (whistleblowers) joacă un rol-cheie în descoperirea unor nereguli serioase”, a explicat Emily O”Reilly cu ocazia anunțării investigației. “Vreau să mă asigur că instituțiile UE implementează măsurile necesare pentru a-i proteja pe acești avertizori și că iau în serios plângerile acestora referitoare la modul în care au fost tratați”, a adăugat ea.

Comisia Europeană, exemplul pozitiv

avertizorii de integritate

Până acum, Comisia Europeană este singura instituție care a adoptat ghidul de procedură elaborat de biroul ombudsmanului UE. Potrivit acestuia, “un oficial care primește ordine pe care le consideră ilegale sau susceptibile să provoace dificultăți serioase își va informa superiorul imediat”. În cazul unei presupuse activități ilegale, fraude sau act de corupție, un oficial trebuie “fără întârziere” să își informeze superiorul, pe directorul general sau Biroul European de Luptă Antifraudă (OLAF), conform documentului citat.

Câți oficiali ai UE au beneficiat de pe urma unor astfel de măsuri de protecție este greu de spus, a precizat luni, pentru EurActiv, Comisia Europeană. “Nu putem da o cifră exactă”, a spus un purtător de cuvânt al Comisiei, “dat fiind că uneori angajații merg direct la OLAF, iar supervizorii nu fac tot timpul publice cazurile, pentru a-și proteja personalul”.

Conform unui sondaj Eurobarometru publicat în luna februarie, 70% dintre cetățenii UE cred că există corupție în instituțiile UE. Procentele sunt chiar mai mari în cazul instituțiilor naționale (80%) sau regionale (77%).

Protecție mai mare pentru denunțătorii cazurilor de corupție

avertizorii de integritate

Emily O”Reilly

Deși instituția avertizorului de integritate este reglementată la nivel european, biroul ombudsmanului UE are propriile sale propuneri privind protecția celor care demască încălcări ale legii. Acestea includ reguli ce presupun ca o persoană care avertizează în legătură cu un posibil caz de corupție să se poate transfera către o altă agenție sau instituție UE, dar și că șefii percep în mod pozitiv acest tip de avertizare atunci când evaluează oportunitățile de promovare pentru funcționarii europeni.

Procedurile ce au în vedere protejarea membrilor staff-ului UE care dau în vileag nereguli profesionale se află încă în curs de dezvoltare. În ianuarie, a intrat în vigoare o nouă dispoziție referitoare la angajați ce obliga instituțiile UE să adopte un regulament intern privind avertizorii de integritate. Dar ombudsmanul european a subliniat că nicio instituție nu a respectat această dispoziție.

 Avertizorii de integritate, subiect tabu în România

avertizorii de integritateProtecția avertizorilor de integritate este, deocamdată, un subiect sensibil pentru instituțiile publice din România, după cum reiese din rapoartele întocmite de organizaţia Transparency International România.

Avertizorii din sectorul public sunt protejaţi de o lege cuprinzătoare care are prioritate în caz de conflict cu alte prevederi legislative. Cu toate acestea, numărul de cazuri de avertizare în interes public din România este extrem de redus, ceea ce se datorează în mare măsură contextului socio-cultural. Astfel, într-o țară în care delațiunea a fost folosită decenii de-a rândul de regimul totalitar pentru exterminarea opozanților politici, instituția avertizorilor de integritate nu avea cum să se bucură de popularitate.

La zece ani de la adoptarea Legii 571/2004 privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii, în cele mai multe dintre judeţele ţării nu s-a consemnat nici măcar o avertizare în interes public la nivelul instituţiilor supuse analizei – consilii judeţene, prefecturi, primării, spitale judeţene sau universităţi de stat.

Procesul lent de implementare este explicat prin slaba promovare a legii în rândul personalului administraţiei publice și gradul scăzut de armonizare a regulamentelor de ordine interioară cu prevederile legii.

Nu trebuie ignorat însă nici riscul la care se expune „informatorul” –  de la răzbunare, la hărţuire, intimidare sau chiar concediere.

Ce prevede legislația?

Legea nr. 571/2004 privind protecția personalului din autoritățile publice, instituțiile publice și din alte unități care semnalează încălcări ale legii nu este, din păcate, cunoscută.

Potrivit actului normativ, avertizarea în interes public reprezintă “sesizarea făcută cu bună-credinţă cu privire la orice faptă ce presupune o încălcare a legii, a deontologiei profesionale sau a principiilor bunei administrări, eficienţei şi transparenţei”, iar avertizorul de integritate este “persoana care face o sesizare cu privire la orice faptă care presupune o încălcare a legii, a deontologiei profesionale sau a principiilor bunei administrări, eficienţei şi transparenţei, care este încadrată într-o instituţie publică ori administrează bunuri sau resurse publice”.

Pentru a evita cuvinte cu încărcătură peiorativă, actul normativ foloseşte în loc de termenul de “informator” pe cel de “avertizor” (whistleblower) cu referire la persoana care reclamă practici ilegale la care este martor în cadrul unei organizaţii sau instituţii.

Ce sunt avertizorii de integritate?

coruptieTermenul de “avertizor de integritate” este unul care a apărut destul de recent în limba română, potrivit businessintegrity.ro. El este utilizat pentru a descrie acele persoane încadrate într-o instituţie publică sau care funcţionează din fonduri publice ori administrează bunuri sau resurse publice şi care sesizează cu bună credinţă încălcări ale legii, ale deontologiei profesionale sau ale principiilor bunei administrări, eficienţei, eficacităţii, economicităţii şi transparenţei.

Avertizorii de integritate pot face sesizări de interes public cu bună-credinţă, alternativ sau cumulativ, la nivelul entităţilor din cadrul instituţiei, autorităţii publice în care îşi desfăşoară activitatea (de exemplu, şefului ierarhic al persoanei care a încălcat legea, conducătorului entităţii publice din care face parte persoana care a încălcat prevederile legale, comisiilor de disciplină sau altor organisme similare din cadrul entităţii publice din care face parte persoana care a încălcat legea) sau pot face sesizări entităţilor din afara instituţiei în care îşi desfăşoară activitatea (ca de exemplu organelor judiciare, mass-mediei sau organizaţiilor profesionale, sindicale sau patronale, organizaţiilor neguvernamentale.

 

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Numele este obligatoriu

four × five =

Poți folosi aceste etichete și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>