Știri
Mircea Diaconu a pierdut definitiv procesul cu jurnaliștii Cetățeanul.net. Am scris despre câți asistenți își angajase eurodeputatul
Știri
Dosarul Microsoft 2. Eurodeputatul Dan Nica, audiat la DNA alături de Adriana Țicău
Știri
Jeremy Clarkson o ia pe urmele lui Nigel Farage. Reacția lui Dan Mihalache
Știri
Atacurile teroriste de la Paris și Bruxelles au lovit puternic în economia belgiană
Știri
Primarii mai multor capitale europene vor să interzică motoarele diesel
Știri
Laszlo Tokes îi atacă pe politicienii corupţi din UDMR. “Invidiez alegătorii români”
Știri
Municipiul Bacău a fost desemnat la Bruxelles Oraș European al Sportului
Știri
Fostul eurodeputat Adrian Severin, condamnat la patru ani de închisoare cu executare
Știri
Consilierul general Nicușor Dan o felicită pe Maia Sandu
Știri
Maia Sandu nu se lasă şi anunţă că va contesta rezultatul alegerilor la Curtea Constituţională
Știri
Epistola pentru Maia Sandu postată de primarul Gabriela Firea
Știri
Scrisoarea consilierului Clotilde Armand către Maia Sandu
Știri
Igor Dodon, ales președinte al Republicii Moldova. Traian Băsescu: Îmi pare rău de amânarea parcursului european al țării
Știri
Alegeri în Republica Moldova. Contre dure Maia Sandu – Igor Dodon. Implicarea lui Traian Băsescu
Știri
Martin Schulz: alegerea lui Donald Trump va face munca mai grea pentru UE
Știri
Fond de 10 miliarde de euro pentru investiții chineze în Europa Centrală și de Est
Știri
Slovacul Tibor Macak, reales secretar general al Asociației Jurnaliștilor Europeni
Știri
Acordul CETA ar putea fi validat prin referendum în Olanda
Știri
Cristian Mungiu, două nominalizări la Premiile Academiei de Film Europene
Știri
Elmar Brok: Campania electorală din SUA este un pericol pentru democraţie
Știri
Transportul feroviar trece la ora oficială de iarnă. Ce se întâmplă cu trenurile internaţionale
Știri
Mişcarea Europeană aniversează 68 de ani de la înfiinţare. Europeanul.org îi urează la mulţi ani!
Știri
Alegeri în Republica Moldova: Maia Sandu denunţă presiuni asupra primarilor
Știri
Regele Mihai I a semnat în Cartea de Onoare a Primăriei municipiului Chișinău
Știri
Mandat de arestare pentru primarul orașului Bălți, Renato Usatîi
Știri
Cum arată lucrările Pasajul Piața Sudului, finanțate din bani europeni. Ce spune Gianni Pittella
Știri
Mama primarului penal Cătălin Cherecheș, pe lista PNL, peste fostul vice PPE Anca Boagiu
Știri
A murit seniorul liberal Radu Câmpeanu. Reacția eurodeputatului Cristian Preda
Știri
Este oficial: România va bloca semnarea acordului CETA, UE – Canada
Știri
Mădălin Blidaru (PMP Sector 3), la Congresul Autorităților Locale și Regionale din Europa

Parteneriatul EsticLa șapte ani de la inișțierea lui, Parteneriatul Estic trece prin momente cruciale. Summit-ul care începe joi la Riga se anunţă a fi dezamăgitor pentru Republica Moldova, Ucraina şi Georgia, ţări care-şi făcuseră aşteptări mari pe seama acestei reuniuni la nivel înalt. Sunt șanse minime ca cele trei state declarat proeuropene să facă un pas concret în vederea apropierii de Uniunea Europeană. Contactat de Europeanul.org, eurodeputatul S&D Andi Cristea recunoaşte că nu este realist să așteptăm de la summit-ul de la Riga decizii istorice, dar subliniază necesitatea extinderii UE. La rândul lui, europarlamentarul PPE Marian Jean Marinescu spune că declarația Summit-ului de la Riga trebuie să meargă dincolo de dezvoltarea relațiilor economice deja prevăzute în acordurile de asociere dintre UE și Georgia, Moldova și Ucraina.

Parteneriatul Estic a fost înfiinţat în 2008, la iniţiativa Poloniei şi prin susţinerea actualului şef al Consiliului European, Donald Tusk. Acum, chiar el face apel la prudenţă.

Cu numai o zi înaintea summit-ului, Tusk a lăsat de înțeles că vor fi dezamăgiri pentru cele trei state din Parteneriatul Estic. El a declarat că nu are dreptul să facă promisiuni deşarte celor trei state, chiar dacă ele au dreptul să aspire să devină membre ale Uniunii Europene.

Încă de la înfiinţare, Parteneriatul Estic avea menirea de construi o relație solidă cu vecinii de la Est ai Uniunii: Azerbaidjan Armenia, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina. Rolul summit-ului care începe joi la Riga este să sprijine cele trei state estice care au intenții pro-europene declarate: Republica Moldova, Georgia și Ucraina, cele care au și semnat Acorduri de Asociere cu UE, a explicat ministrul de Externe al Letoniei înainte de reuniune. Mai mult, ar trebui să încurajeze toți cei șase foști sateliți ai URSS să înceapă reforme serioase, primind în schimb beneficii economice.

Şi totuşi, vor fi destul de puține promisiuni concrete, cel mai probabil din cauza presiunilor puse din nou de Moscova. Nu sunt de ignorat nici temerile Occidentului că armistițiul din Ucraina este prea fragil pentru a-și permite să provoace Kremlinul, după cum comentează presa internațională. Cert este că o serie de guverne din spaţiul comunitar sunt reticente faţă de recunoaşterea în declaraţia finală a reuniunii de la Riga a aspiraţiilor europene ale unor ţări din Parteneriatul Estic.

Ucraina va semna pentru un împrumut de 1,8 miliarde de euro pe care deja îl convenise cu Bruxelles-ul. De asemenea Comisia Europeană va oferi finanțare pentru companii mici și mijlocii din Ucraina, Georgia și Moldova, circa trei miliarde de euro în total.

Este doar praf în ochi, spun unii comentatori internaţionali, pentru că nicio decizie concretă nu va fi luată în acest sens. Moldova nu va primi unda verde pentru a-și depune candidatura de aderare, în vreme ce Ucraina și Georgia nu vor obține liberalizarea sistemului de vize pentru ca cetățenii lor să poată călători liber în spațiul Schengen.

Trădare!, strigă aproape la unison liderii celor trei state din Parteneriatul Estic, care acuză UE că nu le-a dat semnale clare în privința unei posibile aderări la blocul comunitar. “Dacă nu reușim să marcăm vreun pas înainte pe chestiuni precum liberalizarea vizelor, înseamnă că acceptăm o logică absurdă, că dacă îi permiți unui georgian să viziteze mai ușor Parisul, asta e o amenințare pentru Rusia”, a spus, vizibil iritat, liderul de la Tbilisi, Giorgi Margvelașvili, citat de RFI.

Doar Minskul are aşteptări concrete de la Riga

Singurul lucru concret pe care l-ar putea aduce summit-ul de la Riga este dezghețul relațiilor cu Belarusul, ţară care şi ea face parte din Parteneriatul Estic.Parteneriatul Estic

Donald Tusk susţine că motivul acestei relaxări a relaţiilor cu Belarusul este angajamentul Minskului în soluţionarea crizei din Ucraina şi recunoaşte că a fost plăcut surprins de președintele Aleksandr Lukaşenko.

“Este evident și nu doar pentru mine că drepturile omului nu sunt respectate, în special când ne referim la chestiunea deţinuţilor politici. În această privință, nu s-a schimbat nimic. Pe de altă parte, avem câteva semnale promițătoare de la Minsk, de la președintele Lukașenko, în ceea ce privește situația internațională și geopolitică din această parte a continentului nostru. Mă pot referi și la experiența mea personală. A fost o surpriză că Lukașenko și Guvernul au fost chiar de mare ajutor și folositori la negocierile pentru așa-numitul acord de la Minsk pentru rezolvarea crizei din Donbas și agresiunea Rusiei în Ucraina. Trebuie să fim gata să recompensăm, de bună seamă, doar această parte a relației bilaterale”, a spus Tusk.

Ped cale de consecinţă, Minskul ar putea obţine la Riga o înţelegere cu UE privind facilitarea eliberării vizelor.

Andi Cristea: „Nu este realist să aşteptăm decizii istorice”

Parteneriatul EsticSummit-ul de la Riga şi modul în care va evolua Parteneriatul Estic au fost comentate pentru Europeanul.org de eurodeputatul S&D Andi Cristea, președintele Delegației la Comisia parlamentară de Asociere UE-Moldova.

„Sunt adeptul extinderii UE. Extinderea este un instrument capabil de transformări democratice – vedeți cele 12 state central și est europene care au aderat la UE începând cu 2004. Parlamentul European recunoaște această perspectivă europeană a statelor din est, începând cu Republică Moldova”, spune europarlamentarul.

Totuşi, el adoptă un ton rezervat în ceea ce priveşte lucrurile concrete pe care ar putea să le obţină statele din Parteneriatul Estic la summit-ul de la Riga: „Nu este realist să așteptăm de la summit-ul de la Riga decizii istorice pentru că, unu, ne aflăm la doar un an distanță de la momentul semnării acordurilor de asociere cu cele trei state care au performat în Parteneriatul Estic și doi, nivelul de ambiție din partea țărilor membre UE față de deschiderea spre est diferă. UE, șefii de stat și de guvern din țările membre UE au însă această datorie față de eforturile de reformă ale celor trei state – Republica Moldova, Ucraina, Georgia, să le acorde perspectivă europeană, aceste țări să știe că la finalul tunelului este lumina, este perspectiva alăturării clubului celor 28. Adesea țările care nu își doresc extinderea Uniunii vin cu argumentul că cetățenii lor nu doresc acest lucru. Le răspund că instituția care reprezintă cetățenii europeni, Parlamentul European, recunoaște dreptul Republicii Moldova, Ucrainei, Georgiei să devină membri ai UE, cu îndeplinirea condiţionalităţilor necesare, desigur. Îmi doresc de la Riga o decizie favorabilă referitoare la liberalizarea regimului de vize pentru Georgia și Ucraina”.

Marian Jean Marinescu aşteaptă semnale pozitive pentru Parteneriatul Estic

La rândul lui, eurodeputatul PPE Marian Jean Marinescu vorbeşte şi el despre summit-ul de la Riga şi perspectivele pe care le are Parteneriatul Estic invocând mai degrabă posibile „semnale pozitive” decât acţiuni concrete.Parteneriatul Estic

“Deciziile care urmează să fie luate la Riga sunt extrem de importante, în condițiile în care în ultimii trei ani Rusia a pus o presiune enormă atât din punct de vedere politic, cât și economic pe Georgia, Republica Moldova și Ucraina. Declarația Summit-ului de la Riga trebuie să meargă dincolo de dezvoltarea relațiilor economice deja prevăzute în acordurile asociate dintre Uniunea Europeană și Georgia, Moldova și Ucraina. În conformitate cu dispozițiile articolului 49 din Tratatul Uniunii Europene, considerăm că Uniunea Europeană ar trebui să trimită un semnal pozitiv mult mai puternic cu privire la aderarea acestor trei țări la Uniunea Europeană”, a declarat Marinescu.

Potrivit europarlamentarului,  procesul de liberalizare a vizelor rămâne un mijloc suplimentar, cu impact puternic, de a facilita schimbări democratice pozitive și un catalizator pentru procesul de reformă în țările din Parteneriatul Estic. “Ca urmare a unei decizii luate la Summit-ul de la Vilnius din 2013, ca răspuns la progresele înregistrate de autoritățile de la Chișinău, cetățenii moldoveni au acum posibilitatea de a călători fără vize în spațiul Schengen. În lumina multor consecințe pozitive ale acestei decizii, îndemnăm șefii de stat și de guvern din Uniunea Europeană, în cadrul întâlnirii de la Riga, să se angajeze la extinderea  regimului fără vize și pentru cetățenii Georgiei și Ucrainei. Uniunea Europeană ar trebui să stabilească termene concrete pentru realizarea planurilor de acțiune pentru liberalizarea vizelor din Georgia și Ucraina. Așteptăm cu nerăbdare să vedem acțiuni decisive în timpul Summit-ului Parteneriatului Estic de la Riga, în vederea liberalizării vizelor pentru Georgia și Ucraina și deschiderea unei perspective europene pentru Georgia, Moldova și Ucraina”, a mai spus eurodeputatul.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Numele este obligatoriu

nineteen − 7 =

Poți folosi aceste etichete și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>